

Nici o problema. Doar raciti.
Am dormit. Muult. Cu orele. E cam departe America asta.
Si ca prin minune... exact cind ne-am apropiat la 30 minute de Houston, ne-am trezit.
Jos... doar cimpuri. Nu orase... nu asezaminte... nu sistematizare... cimpuri... mari.
Am aterizat. Ema putin cam "impresionata" de aerul conditionat din 747 timp de 10 ore de zbor :).
Stiam de scanerele de temperatura... si ma intrebam cum o sa trecem granita zobiti de o raceala romaneasca.
Ei bineee... scanerele erau ceva din inchipuirea presei din ro. Cum n-avem subiecte... de ce sa nu creem o psihoza? Griiippaaaaaa porrrciiinnaaaaa! O sa va mistuie! Ma rog. Nu stiu cum de nu am intuit ca e un alt subiect din herghelia de himere cu origini in roiuri de anofeli.
Am trecut granita.
Cu zimbetul pe buze.
Nestresati de nimeni.
Cu urari de sanatate si concediu placut.
Si brusc... m-am destins. Mi-au dat lacrimile... de bucurie. Concediul nostru a inceput.
Si-am inceput sa ma gindesc... la ce urmeaza... si-am inceput sa traiesc un vis.
Cu iubita de mina... am parcurs culoarele unui aeroport mai mic... dar cochet.
Si ea era cuprinsa de emotie...
A pasit cu mine grabita... impartasind aceleasi trairi.
Si da!, ce avea sa urmeze era clar un vis. Un vis frumos cu ingrediente atent selectionate... crescute si adunate in timp, pastrate cu grija.
Un vis cu aroma de primavara tirzie, cu umor, voie buna, emotie, spice, iubita, bun gust, glamour, aventura, bucurii, incercari, calatorii, hani bani, luca, rox, provocari, inedit, dragoste, iubire, calitate germana, soare, andre, cezar, david, cer albastru, nemarginit, meme, prieteni, negrii, chinezi, indieni, japonezi, europeni...
Un vis la care am visat si care a inceput... intr-un terminal de aeroport.
Emotiile, ne-au facut sa uitam sa scoatem camera.
Asa ca prima poza din US a fost in parcare. :)